Posted in

Zborurile lungi și circulația: ce măsuri simple pot reduce disconfortul

Zborurile de câteva ore presupun perioade îndelungate petrecute pe scaun, cu spațiu limitat pentru mișcarea picioarelor. În această situație, circulația venoasă de la nivelul membrelor inferioare poate deveni mai lentă, iar unele persoane observă senzație de picioare grele, glezne umflate, furnicături sau rigiditate. Disconfortul este favorizat de imobilitate și poate fi accentuat de poziția incomodă sau de anumiți factori individuali.

Pentru majoritatea călătorilor, câteva măsuri simple pot face zborul mai confortabil: mișcarea periodică, exercițiile efectuate pe scaun și evitarea hainelor foarte strâmte. Totuși, un zbor lung poate avea o importanță suplimentară pentru persoanele cu factori de risc pentru tromboza venoasă profundă. De aceea, recomandările generale pentru confort nu trebuie confundate cu măsurile medicale de prevenție stabilite individual.

De ce apar picioarele umflate în timpul unui zbor lung?

Atunci când stai nemișcat mult timp, musculatura gambelor este solicitată mai puțin. Contracțiile acestor mușchi contribuie în mod normal la întoarcerea sângelui venos către inimă. Dacă picioarele rămân într-o poziție fixă ore întregi, sângele poate circula mai lent prin venele membrelor inferioare.

Poziția pe scaun poate contribui și ea la disconfort, în special când genunchii rămân îndoiți mult timp sau când bagajele așezate sub scaun limitează suplimentar mișcarea picioarelor. Spre finalul călătoriei pot apărea o ușoară umflare a gleznelor și senzația că încălțămintea a devenit mai strâmtă.

Mișcarea regulată este una dintre cele mai utile măsuri

În timpul unui zbor lung, este util să schimbi periodic poziția corpului și, atunci când condițiile de siguranță permit, să te ridici și să mergi puțin pe culoar. Nu este nevoie de efort fizic intens. Scopul este activarea musculaturii picioarelor și evitarea imobilității prelungite.

Chiar și fără să părăsești scaunul poți efectua mișcări simple. Ridică alternativ călcâiele și vârfurile picioarelor, rotește gleznele în ambele sensuri și încordează pentru câteva secunde musculatura gambelor. Repetate periodic, aceste exerciții mențin picioarele active.

Evită să păstrezi aceeași poziție foarte mult timp. Dacă este posibil, lasă suficient spațiu în zona picioarelor și nu depozita obiecte care îți restricționează inutil mișcările.

Hainele și încălțămintea pot influența confortul

Pentru călătoriile lungi sunt potrivite hainele comode, care permit mișcarea și nu exercită o presiune excesivă asupra taliei sau picioarelor. Încălțămintea ar trebui, de asemenea, să fie confortabilă, mai ales dacă ai tendința de a observa umflarea ușoară a picioarelor după mai multe ore de stat jos.

Unele persoane folosesc ciorapi compresivi în timpul călătoriilor. Aceștia nu trebuie însă aleși la întâmplare, mai ales în prezența unor afecțiuni vasculare. Tipul, dimensiunea și nivelul de compresie contează, iar persoanele cu probleme circulatorii cunoscute ar trebui să discute cu medicul înainte de utilizare.

Hidratarea și alcoolul în timpul călătoriei

Este rezonabil să bei lichide în mod regulat pe parcursul unui zbor și să eviți să ajungi deshidratat la destinație. Apa este o alegere practică, iar consumul poate fi adaptat nevoilor individuale și eventualelor recomandări medicale existente.

Cantitățile mari de alcool sunt mai puțin potrivite într-o călătorie lungă. Pe lângă efectele sale asupra organismului, alcoolul poate favoriza somnolența și poate determina unele persoane să rămână nemișcate perioade mai lungi. În loc să te bazezi exclusiv pe hidratare pentru „circulație”, este mai important să o asociezi cu mobilizarea regulată.

Cine ar trebui să discute cu medicul înainte de zbor?

Riscul asociat imobilității nu este identic pentru fiecare călător. O evaluare medicală înaintea unui zbor lung poate fi importantă pentru persoanele care au avut anterior tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară, precum și pentru cele cu anumite boli, intervenții chirurgicale recente ori alți factori care cresc riscul de formare a cheagurilor.

În aceste situații, medicul poate stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare și care sunt acestea. Medicamentele anticoagulante sau aspirina nu ar trebui luate din proprie inițiativă pentru un zbor, deoarece indicațiile, beneficiile și riscurile diferă de la o persoană la alta.

Ce simptome nu trebuie ignorate după călătorie?

O ușoară umflare bilaterală a gleznelor după multe ore petrecute pe scaun nu înseamnă automat existența unui cheag. În schimb, apariția unei umflături importante la un singur picior, asociată cu durere, sensibilitate, căldură locală sau modificarea culorii pielii necesită evaluare medicală.

Dificultatea bruscă de a respira, durerea în piept, leșinul sau tusea cu sânge pot semnala o problemă serioasă și impun solicitarea imediată a asistenței medicale de urgență.

Zborurile lungi pot deveni mai confortabile prin măsuri accesibile: mobilizarea periodică, exercițiile pentru gambe și glezne, hainele comode și un aport adecvat de lichide. Dacă există antecedente de tromboză sau alți factori medicali de risc, informațiile generale nu înlocuiesc evaluarea individuală. Informează-te din surse medicale credibile și discută cu medicul înainte de călătorie atunci când starea ta de sănătate necesită recomandări personalizate.